Atractie turistica

Parcul dendrologic

Parcul dendrologic


Parcul Hemeiuşi a fost creat spre sfîrşitul secolului al XIX-lea (1880), pe o suprafaţă de 50 ha. Împreună cu pădurile din jurul oraşului Bacău pînă la Buhuşi, făcea parte din proprietatea familiei Costache Paşcanu (fost vistier al Moldovei), apoi a lui Grigore Cantacuzino, pînă în anul 1856. Prin alianţe şi succesiuni familiare, parcul şi pădurile din jur au trecut, în anul 1865, în propietate germană. Noul proprietar, Lucia Schonburg-Waldenburg, a adus, în anul 1879, un specialist din Germania, Cristian Adolf, care a căutat să înnobileze cu specii de răşinoase exotice şi autohtone pădurile aflate în administraţie. După primul război mondial (1919), pădurile au fost sechestrate de către stat, ca aparţinînd unui supus străin, inamic ţării noastre. Parcul a rămas însă proprietate particulară pînă în anul 1945 cînd a trecut în patrimoniul statului prin naţionalizarea pădurilor. Istoria parcului şi a castelului său devine tulbure pînă în 1954, cînd, la insistenţele şefului de ocol, trec în administrarea Ocolului Silvic Fîntînele.

In cadrul parcului dendrologic de la Hemeiusi regasim o frumoasa colectie de trandafiri, colectie care celebra inainte 1989, s-a pierdut treptat pina aproape de disparitie. Dupa preluarea Parcului dendrologic de la Hemeiusi de catre Directia Silvica, a fost refacuta colectia de trandafiri, aproape la standardele dinainte.

In 1954, parcul a fost oferit "pentru gazduire", ICAS, institutia care ar fi trebuit sa se preocupe de colectiile de arbori si de cea de trandafiri. Initial, aici erau 1.600 de specii de arbori, dar pina la revolutie se pierdursera deja 300 de soiuri si aproape in totalitate colectia de trandafiri.

Parcul dendrologic de la Hemeiusi ascunde acum o comoara, ce-i drept doar de-o vara: cea mai mare colectie de trandafiri din Romania. Sau, cel putin asa considera conducerea Directiei Silvice din Bacau, dupa ce-a ajuns sa numere nu mai putin de 600 de specii si 1.500 de fire de trandafiri. Acum, colectia, intinsa pe aproape toata suprafata parcului, este gata de valorificare. In felul acesta, in conditiile in care se va finaliza refacerea castelului, - cladirea castelului este una de patrimoniu; aici s-ar putea organiza evenimente culturale de exceptie, concerte simfonice.

Originalitatea parcului Hemeiuşi este dată de stilul peisagistic, de edificiile construite, de compoziţia, forma, dimensiunile şi cromatica speciilor şi mai puţin de relief. Stilul în care este realizat este cel englezesc, cu alei curbe ce includ suprafeţe cu arboret alternînd cu poieni (pajişti). Clădirea principală, Clădirea roşie sau Castelul Roşu, construită în anul 1864, într-un stil nedefinit (amestecuri de stiluri romano-gotic, veneţian şi brâncovenesc) este zidită din blocuri de gresie şi din cărămidă aparentă, ornată cu sculpturi pe stîlpii de gresie de la balcoane, arcadele ferestrelor şi ale turnului, construcţie ce dă un aspect medieval mediului înconjurător. Clădirea este înregistrată la Oficiul de patrimoniu al Direcţiei de Cultură Bacău. Datorită ridicării nivelului apei freatice, ca urmare a construirii lacului de acumulare de pe rîul Bistriţa, s-a amenajat în anul 1968, un lac, într-o denivelare a terenului, în care îşi oglindesc siluetele plopi seculari. În parcul de la Hemeiuşi au fost turnate cadre pentru filmul "Dumbrava minunată", făcut după romanul scriitorului Mihail Sadoveanu. La Hemeiuşi sînt locurile pe unde rătăcea Lizuca, eroina filmului, împreună cu prietenul ei, Patrocle.

Auto :

De la drumul national Bacau-Piatra Neamt se face stanga spre varianta de ocolire a orasului spre Hemeiusi iar dupa aproximativ 200m se ajunge la poarta parcului.


Drumul culturii DRUMUL CULTURII [vezi detalii]
Drumul sarii DRUMUL SARII [vezi detalii]
Drumul gazarului DRUMUL GAZARULUI [vezi detalii]
Valea Siretului VALEA SIRETULUI [vezi detalii]
Drumul eroilor DRUMUL EROILOR [vezi detalii]
Proiect realizat de Asociaţia pentru Dezvoltare Economică Locală (ADEL) Bacău şi finanţat de Consiliul Judeţean Bacău