Atractie culturala

Complexul muzeal Raducaneni

Targu Ocna

In cadrul complexului sunt incluse manastirea Raducanu, mormantul lui Costache Negri si fii lui, precum si un muzeu.

Biserica Buna Vestire (numita ulterior si Raducanu) a fost construita de marele logofat Ion Buhus si un targovet bogat, Paval, la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea.
Ion Buhus, mare logofat, fiul lui Nicolae Buhus, mare logofat, este primul ctitor al acestei biserici. Ilinca Racovita afirma, intr-un document din 9 august 1777, ca biserica a fost facuta de bunicul ei, Ion Buhus mare logofat, si refacuta de tatal ei, Radu Racovita.
In 1763, marele logofat Radu Racovita, fiul hatmanului Dumitrascu, casatorit cu Maria Buhus, va reface si impodobi aproape integral Biserica Buna Vestire, reparand in acelasi timp si zidurile manastirii. El se considera ctitorul acestei biserici, dupa cum glasuieste pisania care se afla deasupra usii de la intrarea in pridvor: "Veleat 7271. Mult preadulcelui Hristos, robul sau cel credincios. Lumina dar acea cereasca prin ruga ta sa mosteneasca. Radu Racovita vel logofat, cu a lui sotie, ctitori sunt cu fiica lor Ilinca, la aceasta biserica preasfanta. P.V. mai 20. Apre avoir regle les fortunes publiques ges [j'ai] donne des lecons aux plus grands politiques."
Este singura biserica din tara cu text francez in pisanie, dovada ca marele logofat Radu Racovita era un boier cult pentru vremea sa si bun cunoscator al treburilor politice. Acest text francez se potriveste uimitor si cu destinul omului politic Costache Negri, care si-a gasit odihna de veci la cativa pasi de intarea in biserica.

Manastirea a trecut, de-a lungul existentei sale, prin multe incercari dramatice. In luna iunie 1821 un detasament de 800 de eteristi condusi de Iordache Olimpiotul si Ioan Farmache ocupa manastirea, dar iminenta unui atac turcesc asupra orasului Targu Ocna ii determina pe eteristi sa se retraga spre Manastirea Secu. In urma lor patrund turcii care prada orasul si devasteaza Manastirea Raducanu. In 1864, la scurta vreme de la secularizarea averilor manastiresti, manastirea cu cladirile dimprejurul ei erau sa devina loc de cazarma pentru ostasii destinati cu paza detinutilor si numai staruintele unor persoane influente pe langa diversele autoritati in drept au indepartat pericolul acestui proiect. De asemenea, in timpul Primului Razboi Mondial, casele ecumenesti ale fostei manastiri au serrvit ca depozit pentru provizii si munitii, dar au scapat ca prin minune de bombardamentele inamice.
Nu este lipsit de interes faptul ca la aceasta manastire functiona o scoala in limba greaca in care, pe la inceputul veacului al XIX-lea, se pregateau tineri pentru cariera preoteasca. In camaruta de deasupra pridvorului erau pastrate cartile, unele dintre ele foarte vechi si valoroase.
Din 1890 devine Biserica de Mir, formand o parohie. Deoarece biserica suferise numeroase stricaciuni in greu incercatul an 1821, arhimandritul Procopie, intre anii 1843 si 1853, a facut reparatii la biserica (acoperirea cu tabla, pictarea interiorului), cat si la cladirile anexe.
Din 1998, sub ingrijirea preotului paroh Vasile Pantiru, s-a refacut exteriorul bisericii (fatada, acoperis) si se vor demara lucrarile de restaurare in interior, inclusiv pictarea bisericii.

Biserica Raducanu este un monument reprezentativ pentru barocul tarziu moldovenesc. Biserica este pe plan triconic, cu turn-clopotinita pe pridvorul vestic. Ca tip structural biserica apartine unei familii larg raspandite in arhitectura din Moldova din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea: Sfintii Teodori (1761), Balinesti-Neamt (1765), Berzunti (1774), Doljesti-Roman (1774) s.a.

- informatii preluate de pe www.bisericaraducanu.ro


Drumul culturii DRUMUL CULTURII [vezi detalii]
Drumul sarii DRUMUL SARII [vezi detalii]
Drumul gazarului DRUMUL GAZARULUI [vezi detalii]
Valea Siretului VALEA SIRETULUI [vezi detalii]
Drumul eroilor DRUMUL EROILOR [vezi detalii]
Proiect realizat de Asociaţia pentru Dezvoltare Economică Locală (ADEL) Bacău şi finanţat de Consiliul Judeţean Bacău